A vorbi sau a scrie despre Alba Iulia înseamnă a vorbi despre însuși neamul românesc, despre însăși România. Niciun loc de pe cuprinsul țării noastre nu este încărcat de atâta vibrație istorică, de atâta emoție patriotică, precum anticul Apulum, devenit Bălgradul triumfalei intrări a lui Mihai Viteazul la 1 noiembrie 1599, cetatea înfiorătorului supliciu suferit de martirii neamului, Horia și Cloșca, transfigurată într-o astrală clipă de 1 decembrie 1918 în tărâmul supremei descătușări și bucurii pentru o națiune ce va să se nască.
Iașii teilor lui Eminescu vor rămâne de-a pururi orașul celor Trei ierarhi, ai Junimii și ai dramaticului refugiu din anii 1917-1918. Clujul, locul de naștere al celui mai însemnat rege al Ungariei, Matei Corvinul, dar și urbea lui Emil Racoviță, a lui Janos Bolyai și a lui Lucian Blaga, va fi pentru totdeauna capitala celei mai dorite și visate provincii românești. Craiova e istorica cetate a banilor…
View original post 1,167 more words